Cum sa facem rasaduri pentru florile din balcon

Cum sa facem rasaduri pentru florile din balcon

0 133

A venit Primăvara, în sfârşit! Suntem mai radioşi, mai optimişti, mai veseli! Am depăşit deprimarea ploilor nesfârşite, triste şi reci. Natura ne aşteaptă să îi arătăm că o iubim şi ne umplem balcoanele de flori.

Se spune din bătrâni că toate florile plantate în săptămâna Floriilor vor fi foarte frumoase şi vor fi ţinta aprecierii tuturor celor care le vor admira. Cum nu mai este mult până atunci, este timpul să ne apucăm de semănat, dacă nu am şi făcut-o deja!

Eu am achiziţionat ghivece mici, biodegradabile, pământ pentru semănat (un amestec special care se găseşte la raioanele cu pământuri din magazinele de bricolaj), o trusă cu lopaţele minuscule şi plantator mititel şi seminţele florilor care visez să-mi înfrumuseţeze dimineţile înainte de plecarea la lucru şi după-amiezile când revin acasa.

  Am pus pământul în ghivece şi am aşezat în fiecare câte o sămânţă sau mai multe, în funcţie de mărimea lor. Seminţele mari, cum sunt cele de conduraşi, le-am pus singure în ghiveci şi le-am apăsat ceva mai adânc, la circa de 6 ori diametrul lor. Seminţele florilor de paie le-am lăsat la suprafaţa stratului de pământ şi am pus în strat fin, mai multe în acelaşi ghiveci. La fel se procedează şi cu cele de busuioc. Plăntuţele care vor răsări din aceste seminţe foarte mici, necesită repicarea, adică, după ce cresc îndeajuns să le putem separa, se vor muta fiecare în ghiveciul ei, să crească mare şi bună de plantat la locul definitiv, în jardinieră. La această lucrare e nevoie de multă răbdare. După ce am terminat cu semănatul, am pus ghivecele în tăviţe şi am acoperit fiecare tăviţă cu o pungă de plastic netransparentă. Pentru a germina, seminţele au nevoie de căldură, umezeală şi întuneric. Am pus tăvile pe pervazul uşor încălzit de radiaţia caloriferului şi am dat astfel prilejul condensului format pe punga acoperitoare să revină pe solul proaspăt semănat, evitând astfel uscarea lui prea rapidă şi moartea germenilor treziţi la viaţă în seminţele rehidratate. După două-trei zile, am îndepărtat pungile şi am început udarea zilnică a ghivecelor. Ca să nu deranjez seminţele şi rădăcinuţele abia apărute, pentru udare am folosit un flacon de la soluţia de spălat geamuri, pe care m-am asigurat că l-am curăţat îndeajuns de bine încât să nu rămână vreun reziduu care să îmi “cureţe” el noile plăntuţe. Pământul răsadurilor nu are voie să se usuce dar nici să fie prea ud. Apa cu care le ud este de la robinet, dar stă în sticle la temperatura camerei circa două zile. Şi florile de apartament le ud cu acelaşi tip de apă şi am constatat că le place foarte mult. O prietenă dragă ne stimula imaginaţia, pe un blog de grădinărit, cum să hrănim răsadurile tinere, adăugând în apa de udare apă în care au fiert diferite legume. Eu am folosit apă în care am fiert spanac, deocamdata. (Am scurs spanacul şi apa am transferat-o într-o sticlă, pe care am ţinut-o în frigider. Din această sticlă am pus cam o parte zeamă de spanac la trei părţi de apă stătută şi am udat răsadurile. Am observat că e benefică. De acum, lumina este un factor deosebit de important. Dacă nu au destulă lumină, răsadurile se vor alungi, căutând-o. Cel mai bine este să le oferim lumină suplimentară cu un tub fluorescent aşezat deasupra plăntuţelor la circa 8 cm. O fereastră care nouă ni se pare suficient de luminoasă, răsadurilor s-ar putea sa nu le fie deajuns. Dacă totuşi nu avem posibilitatea instalării unui tub fluorescent (neon), măcar să alegem un pervaz de fereastră sudic, să putem oferi noilor plăntuţe acât mai multe din cele 18 ore de lumină necesare zilnic. Dacă poţi suplimenta lumina zilei cu cea artificială, un timer te poate ajuta să respecţi programul de “însorire” al răsadurilor tale. Articol+foto –  dr.ing. Mirela Heizer

Rating produs
[Nr. voturi: 0 Rating: 0]

ARTICOLE SIMILARE